life ursus
  Proiect LIFEURSUS
LIFEURSUS Project
life ursus Scop
life ursus Obiective
life ursus Actiuni
life ursus Rezultate
life ursus Arealul proiectului
life ursus Beneficiari si parteneri
Prima pagina Finantatori Contact
lifeursus lifeursus lifeursus
   Arealul proiectului
 

   Aria de implementare a proiectului se suprapune arealului central si sud-estic al Carpatilor Orientali, remarcabil prin prezenta habitatelor favorabile carnivorelor mari, ce cuprinde nucleul de concentrare maxima din Romania, a populatiei de Ursus arctos. Regiunea, dezvoltata pe directie generala nord-vest sud-est, corespunde din punct de vedere administrativ arealelor montane ale judetelor Harghita, Covasna si Vrancea.
   Suprafata totala a celor trei judete ce se suprapun peste arealul proiectului este de 1.519.603 hectare (15.196 km2). In cadrul acestei suprafete, cca. 550.000 de hectare (5.500 km2) sunt acoperite de padure si se constituie ca si habitat al ursului brun.
   Estimarile realizate de gestionarii fondurilor cinegetice, pe tot arealul proiectului, indica efective ale populatiei de urs de cca. 2300 exemplare.
   In aceste conditii densitatea medie a acestei populatii pe arealul proiectului este de 4,3 ursi /1.000ha (10km2). Aceasta densitate variaza de la un anotimp la altul sau de la o anumita zona la alta. In arealul proiectului sunt inregistrate si densitati de peste 10ursi/1.000 hectare, generate de catre fructificatia abundenta in anumite zone, iar ocazional vanatorii au numarat si peste 50 de exemplare de urs la o singura partida de vanatoare.
   Pozitia geografica, caracterele generale ale reliefului si tipurile de vegetatte, imprima unitatea intregii regiuni, definind un spatiu amplu de favorabilitate pentru carnivorele mari.
   Aria de implementare a proiectului este dezvoltata in raport cu axa centrala definita de siturile de interes comunitar in care prezenta carnivorelor mari este remarcabila. De la nord-vest catre sud-est, se succed siturile Natura 2000: Harghita Madaras, Cheile Varghisului, Herculian, Tinovul Mohos – Lacul Sf. Ana, Ciomad – Balvanyos, Oituz – Ojdula, racordate catre sud cu Reteaua Locala de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, careia ii apartin Parcul Natural Putna Vrancea, Lacul Negru, Padurea Verdele, Cascada Misina, Sindrilita, Poiana Muntioru si Muntioru – Ursoaia.

   VRANCEA
   Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului Vrancea cuprinde: Muntii Vrancei (cu bazintele intramontane Gresu si Lepsa), dealurile si depresiuniole subcarpatice, Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord -est si Campia Ramnicului la sud – est.
   Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m . (Goru - 1785m , Lacauti – 1777m, Giurgiu – 1720m, Pietrosu – 1672m, Zboina Frumoasa – 1657m ) si a celei de 1300 m. (Zboina Neagra - 1349m, Tisaru – 1268m, Frumoasele - 1213m, Lapos - 1250m). Principale subunitatiale Muntilor Vrancei sunt: ramura vestica, sau aliniamentul crestei apusene, creasta mediana, ce se aliniaza pe aceeasi directie generala cu creasta apuseana (nord-est sud –vest) cu 5-7 km mai la est, paralel cu aceasta, pe cca. 40 de km. lungime si Bordura montana, cea mai estica ramura a structurii majore a reliefului, La acestea se adauga Masivul Coza (1626 m.) cu o pozitie central sudica si tratat ca individualitate.
   Treapta dealurilor subcarpatice ce include si depresiunile intra-colinare si dealurile de podis,care cuprinde dealurile inalte vestice sau interne, depresiunile intradeluroase, dealurile estice sau externe si glasicul piemontan periferic, care realizeaza spre rasarit racordul la treapta joasa a campiei. Treapta joasa este reprezentata de Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului.

   COVASNA
   In sudul judetului Harghita se situeaza Covasna asezat in partea centrala a Carpatilor de Curbura, ocupand o suprafata de 3709 kmp. Muntii Harghita – situati in nord-vestul judetului, cu altitudinea cuprinsa intre 520 – 1558 m, panta intre 10 –50 %, suprafata de 33900 ha (9% din suprafata judetului), au pe teritoriul judetului Covasna urmatoarele subdiviziuni: etajul conurilor vulcanice (Cucu, Pilisca, Ciomadu si Murgu), etajul platoului volcanic, depresiunea Ozunca –Bixad. In sud se ramurile digitatea ale Muntilor Bodoc - 1240 m, suprafata de 40500 ha si Baraolt -1019 m, suprafata de 44000 ha (12%)patrund catre Depresiunea Brasovului. Muntii Nemirei– 1640 m, suprafata de 27600 ha , includ trei subunitati: muntii Nemirei care inglobeaza versantii din depresiunea Tg.Secuiesc, depresiunea Carpineni si Depresiunea Apa Rosie. Suprafete reduse ale muntilor Vrancei, Buzaului si Depresiunii Brasovului ocupa regiunile de rasarit si de sud ale judetului. Judetul Vrancea este situat in sud estul Romaniei, la eteriorul Curburii Carpatilor, la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 26 grade longitudine estica.

   HARGHITA
   Judetul Harghita este situat in partea central- vestica a Carpatilor Orientali, fiind al treisprezecelea ca marime din Romania, avand o suprafata de 6639 km2, ce reprezenta 2,8 % din teritoriul tarii. Liniile majore ale reliefului sunt date de cele doua siruri de munti: desfasurate pe directie nord-vest sud-est. In partea centrala se impune pe cca. 150 km lungime sirul muntilor vulcanici Caliman (2100 m) - Gurghiu (1778 m) - Harghita (1800 m); in partea estica se intinde sirul muntilor zonei cristalino-mezozoice si a flisului cretacic - Bistricioarei (1689 m), Giurgeului (1575 m), Hasmasului (1792 m), Ciucului (1490 m) si Nemirei. Cele doua siruri muntoase sunt despartite prin depresiunile intramontane Bilbor, Borsec, Giurgeului, Ciucului si Casinului.
   In partea vestica a lantului vulcanic relieful, prin intermediul unui vast platou vulcanic si a unui sir de dealuri subcarpatice interne, coboara pana in Podisul Tarnavelor, situat in partea sud-vestica a judetului, cuprinzand o mica parte din Depresiunea Transilvaniei.
   Relieful prezinta o mare varietate de forme si altitudini, intre inaltimi de peste 2000 m (varful Iezerul Calimanului 2031 m) si numai 400 m (in lunca Tarnavei Mari).